Unul dintre cei mai mari scriitori români, Marin Sorescu, de la a cărui naștere s-au împlinit, pe 28 februarie, 85 de ani, a fost nu doar un poet de geniu, ci și un dramaturg și un prozator excepțional. Am citit de mult, în adolescență, romanul lui “ Trei dinți din față” și, multă vreme, am rămas în minte cu eroii lui. O mare carte.
Întorcându-mă la fotbal, sau, mai bine zis, rămânând la fotbal, mi-am propus astăzi să scriu câteva rânduri despre cele trei echipe care se bat pentru titlul de campioană a României și în acest sezon al Ligii 1. Știm, în mod evident, care sunt cei “trei dinți din față” ai campionatului: CFR Cluj, FCSB și Universitatea Craiova. Mi s-a părut că titlul romanului lui Marin Sorescu se potrivește de minune cu situația la vârf din campionatul nostru.
Da, avem acolo, în plină acțiune, trei “incisivi” care nu mai lasă loc și de alte interpretări sau nuanțe: aceste echipe sunt cele mai bune și dintre ele se va alege, peste două luni, după consumarea jocurilor din play-off, noua campioană.
De fapt, vreau să spun că mă bucură faptul că avem această luptă în trei, o dispută complicată și plină de suspans, care dă farmec și tensiune Ligii 1. Tocmai de aceea mi-o doresc, așa cum ne dorim cu toții, ca ea să nu fie afectată de arbitraje proaste, departe de ajuta competiția, ba dimpotrivă. Acolo, în fruntea clasamentului, ca, de altfel, în întreaga desfășurare a campionatului, e nevoie de o măsură corectă a tot ceea ce se întâmplă pe terenul de joc.
Și uite așa ajungem din nou, a câta oară, la Video Assistant Referee, adică, mai pe scurt la VAR. La acest subiect care pare să nu se mai termine, și e logic să fie așa, din moment ce încă nu am reușit implementarea lui. Cred însă, cu toată puterea pe care mi-o dă experiența de viață, că doar împreună putem reuși. Cei care avem o anumită expertiză în managementul situațiilor de criză, cei cărora ne pasă, așa cum am scris și săptămâna trecută, în această pagină a Buletinului.
Că avem “trei dinți” performanți, în față, e cu adevărat excepțional. Fotbalul nostru are nevoie de echipe foarte bune, care să “muște” apoi pe marile arene din Europa, să fie, fiecare dintre ele, și toate împreună, un ambasador și un vector de reprezentare a fotbalului românesc.
Problema, care apare și care e una acută, în cazul nostru, ține de corelarea tuturor factorilor care pot ajuta ideea de performanță. Ca dinții să nu fie doar trei. Si așa ne întoarcem la punerea în funcțiune a sistemului VAR nu doar ca necesitate a alcătuirii unei ierarhii absolut obiective, rezultată exclusiv din “adevărurile din teren”, vorba lui Aimé Jaquet, campion mondial, totuși, cu naționala Franței la Coupe du Monde, în 1998, ci și ca element de echilibru în stabilirea acelor “vérités du terrain”.
Ce vreau sã spun? Cã pînã și o stare de spirit, rebelă prin definiție, are nevoie de reguli care să fie impuse și respectate. Iar fotbalul nu e doar un joc, e o astfel de stare generatoare de spirit. Care, ce să vezi, are nevoie de VAR pentru a ajuta performanța, în cazul “dinților din față” și sustenabilitatea în cazul tuturor. Corectitudinea.
Ceea ce joci cu ceea ce ai.
