A început Campionatul Național Casa Liga 1 și meciurile primei etape mi s-au părut a fi, sper și cred că și dumneavoastră, extrem de disputate, frumoase, cele mai multe. Chiar și partidele terminate cu câte o remiză albă, FC Botoșani-FCSB și UTA-Farul au fost, în ciuda lipsei golurilor, interesante și cu un echilibru care s-ar fi putut rupe oricând, să nu uităm că vicecampioana României a ratat un penalty, iar arădenii au avut un șut care a țintit bara transversală a constănțenilor în chiar primul minut de joc!

A fost un debut de sezon, și includ aici și Supercupa României, dintre CFR Cluj și Universitatea Craiova, care mă face să sper într-un campionat mai spectaculos decât toate cele care au fost de la implementarea sistemului cu play-off și play-out.

Sunt multe motive pentru care mi-am format această opinie și primul dintre ele este legat de prezența pe prima scenă a unor cluburi de mare tradiție, și mă gândesc în primul rând la Rapid București, o prezență catalizatoare pentru întreg fotbalul românesc. De altfel, primul meci al giuleștenilor a arătat ce impact are această echipă pentru competiție, ce atmosferă impresionantă produce în tribune și, mai ales, ce frumos e fotbalul când se trăiește cu atât de multă pasiune, atât în tribune, cât și pe gazon, într-o relație mereu strânsă și aproape unică într-un peisaj care are nevoie de fani acum mai mult decât oricând! Și includ aici perioada pandemiei, peste care sper că am trecut cu toții. E nevoie mare de suflet, de pasiune, de oameni în peluze, pentru ca normalitatea să devină o stare de fapt. Să nu ne prefacem că am uitat prin ce am trecut și cum a fost fără jocuri timp de aproape trei luni de zile, apoi cu meciuri, dar fără public, încă un an. E adevărat, nici măcar astăzi “normalul” pe care l-am invocat nu e deplin reinstalat într-un fotbal care încă suferă din această cauză. Și nu numai.

Să nu încercăm să fardăm realitatea, fotbalul nostru nu este același cu fani sau fără fani în tribune, așa cum nici o competiție din lume nu pune semnul de echivalență între a se disputa cu tribunele goale sau, dimpotrivă, cu ele pline de fani, de oameni pasionați, de oameni pentru care această minge teribilă, jucată de 22 de fotbaliști, poate reprezenta mai mult decât o lume întreagă.

Realitatea ne spune că mare parte din ce a fost greu a trecut, eu refuz să mă gândesc la scenarii în care am mai fost, dar aceeași realitate ne îndeamnă să înaintăm cu prudență pe un drum pe care îl știm, dar care nu mai este, totuși, același.

Iar aici, în acest punct, cluburile de mare tradiție, pe care Casa Liga 1 le are în componență, sunt un factor de efervescență și chiar de rezistență. Asta fără să însemne că alte cluburi, mai noi pe harta fotbalului românesc, nu au o excepțională capacitate de a produce performanță, ba chiar la cel mai înalt nivel. Să nu uităm că FC Botoșani, SEPSI Sfântu Gheorghe și Academica Clinceni au terminat sezonul precedent jucând, toate trei, în play-off-ul Ligii 1.

Așadar, ca să închei, un început mai mult decât promițător de campionat. Și, nu în ultimul rând, să nu uităm să ținem pumnii strânși celor patru reprezentante ale Ligii 1 în cupele europene! Iar săptămâna viitoare să vorbim aici doar de calificări!