Mario George Bratu s-a născut pe 7 iulie 2002, la Ploiești. Viața sa este legată de clubul ”lupilor galbeni”. S-a format aici, a pus umărul la promovare, a debutat în Superligă și a ajuns până la lotul național U-20. Este unul dintre puștii teribili ai Ploieștiului și nu vrea să se oprească aici.
Mario, ești unul dintre copiii Petrolului care și-a văzut îndeplinit visul de a juca în Superligă cu echipa la care a făcut primii pași în fotbal. Cum a fost 2022 pentru tine, un an cu multe trăiri?
Este, fără doar și poate, anul care mi-a adus cele mai multe multe satisfacții în plan sportiv, pentru că am reușit să ajung cu Petrolul pe prima scenă! În plus, trăiesc și cu bucuria că promovarea matematică s-a obținut după un meci în care am înscris de două ori (n.r. FC Petrolul – Concordia Chiajna, scor 2-0), iar asta, pentru mine, care am crescut aici și care, în 2015-2016, vedeam meciurile de prima ligă, de pe „Ilie Oană”, din postura de copil de mingi, a fost ceva senzațional! Apoi, în partea a doua a anului au venit și confruntăril din Superligă, un vis îndeplinit și un obiectiv pe care îl aveam setat de când am început fotbalul.
Cum ai simțit contactul cu primul eșalon? A fost așa cum îți imaginai sau diferit?
Când evoluam în Liga a două nu părea să fie diferența foarte mare între cele două eșaloane, cel puțin așa percepeam lucrurile la acel moment. Dar, trebuie să recunosc, impactul cu Superliga a fost altceva, iar diferența se vede la ritmul de joc și la calitatea jucătorilor.
Ai, până acum, 11 prezențe în această ediție de campionat. Ești mulțumit sau crezi că se putea mai mult?
Orice jucător își dorește să evolueze cât mai mult, să demonstreze ceea ce poate, dar sunt de părere că timpul le va rezolva pe toate și că, în 2023, voi avea mult mai multe meciuri disputate.
Unde crezi tu că trebuie să muncești mai mult? La ce capitol ar trebui să progresezi?
Am avut întodeauna o mica problemă cu latura fizică. Sunt mai fragil și, atunci, trebuie să lucrez foarte mult la sala de forță, ca să mă pot lupta de la egal la egal cu toți adversarii.
Care e visul tău cel mai mare ca fotbalist?
Pe cel în care să mă văd cu Petrolul jucând în prima ligă mi l-am îndeplinit! Acum, mi-ar plăcea să ajung cu naționala României la un turneu final de Campionat European sau Mondial.
Că tot veni vorba de echipa națională, ai fost convocat constant la ultimele acțiuni ale reprezentativei U-20. Ce așteptări ai pe mai departe? Speri la o convocare la U-21?
Sper să rămân, în continuare, în atenția selecționerilor, indiferent că este vorba de cel al naționalei U-20 sau U-21. E important să merg, în continuare, la acțiunile loturilor naționale, pentru că acolo am ocazia să mă duelez cu jucători care deja evoluează la un nivel înalt, chiar în campionate precum Serie A sau Bundesliga, și așa pot căpăta experiență mult mai rapid. Și, ca să răspund și la partea a doua a întrebării, da, îmi doresc convocarea la U-21! Ar fi frumos să merg acolo împreună cu Vali Țicu, un alt copil al Petrolului, și să participăm la turneul final al Campionatului European.
Ce-ți dorești pentru 2023?
Multă sănătate, să fiu ferit de accidentări și să am cât mai multe realizări pe teren, pentru a deveni un jucător de bază al Petrolului.
