Marian Danciu este un tânăr fotbalist român. S-a născut pe 24 aprilie 2002, la Tg. Cărbunești. A început fotbalul la Pandurii Tg Jiu și a a fost preluat de Universitatea Craiova. Este unul dintre cei mai selecționați fotbaliști la nivelul loturilor naționale de juniori. Sigur, e foarte greu se ajungi titular la Craiova, un oraș care arde în fiecare zi de dorul marilor săi atacanți. Puștiul nu se plânge, își așteaptă rândul să-și câștige locul în echipă, cum se spune. Cu multă modestie și foarte multă muncă.
Salut, Marian! Povestește-ne, te rugăm, despre primii tăi pași în fotbal.
Ascensiunea mea are mai degrabă legatură cu încrederea care îmi este acordatăîn momentul de față. M-am pregătit ani la rândul pentru aceasta oportunitate, iar acum vreau sa demonstrez că merit să joc la prima echipă. În ceea ce privește antrenamentele, sunt consecvent și determinat, deci am încredere că voi avea evoluții din ce în ce mai bune.
Vă așteaptă un nou derby pe Oblemenco, cu Dinamo. Cum crezi că va fi meciul, la ce te aștepți din partea noastră, respectiv din partea lor?
După părerea mea, niciun meci nu trebuie tratat cu superficialitate. Putem avea mereu surprize neplăcute. Dinamo este o echipa care momentan suferă, dar asta poate reprezenta o motivație în plus pentru ei. Sigur caută victoria, la fel ca și noi. Luptăm până la capăt, niciun adversar nu trebuie desconsiderat.
Cum a decurs adaptarea ta în vestiarul echipei mari a Universității Craiova?
A fost o scurtă perioada de adaptare. Am jucat în mai multe eșaloane, dar, bineînțeles, SuperLiga e la un alt nivel, sunt mize mari și așteptări pe măsură. Colegii mei m-au ghidat, lucrăm împreună pentru niște scopuri comune. Acum pot spune că mă simt confortabil în cadrul echipei.
Cum arată o zi perfectă din viața ta? Cu ce începe, cum continuă și cum se sfârșește ea?
Aș zice că o zi ideală pentru mine e cea în care sunt mulțumit de prestația mea, fie că vorbim de un meci sau de un simplu antrenament. Dimineața mi-o încep de regulă la baza de pregătire, cu echipa, unde lucrăm împreună. Pe lângă, fac zilnic exerciții de refacere, merg la sală, caut să-mi îmbunătățesc condiția fizică. E un program destul de încărcat, dar și în zilele libere tot la fotbal îmi stă gândul. Timp pentru mine am doar seara, abia atunci pot să mă relaxez fizic si mental. Nu mă plâng, am reușit să construiesc o rutină potrivită pentru mine și sunt mulțumit de modul în care decurg lucrurile.
