Ajuns la Universitatea Cluj pe 5 septembrie, de la FC Pari Nizhniy Novgorod din Rusia, Lucas Masoero a devenit rapid un om de bază în echipa lui Ioan Ovidiu Sabău. Cu fundașul argentinian în teren, „studenții” au obținut două victorii și două egaluri în campionat, dar și un succes în Cupa României. Profitând de pauza competițională, Lucas ne-a acordat un interviu în care a vorbit despre primii pași în fotbal, despre trecerea din țara natală în Europa, dar și despre trecerea la ”U” Cluj.
Cum ai început să joci fotbal? Care sunt primele amintiri legate de mingea de fotbal?
Am început fotbalul la opt ani, la Independiente Rivadavia. Acolo am și debutat la nivel de seniori, 12 ani mai târziu. Primii pași i-am făcut alături de fratele meu, care este cu trei ani mai mare. Am avut ambii același antrenor. Același antrenor alături de care am început când eram copil, Pablo Quinteros, mi-a oferit șansa debutului la prima echipă. Am multe amintirii din perioada junioratului, dar poate cea mai frumoasă este când am câștigat un turneu și a trebuit să zburăm în Franța pentru a juca la Danone Nations Cup. Asta a fost în 2007. A fost primul zbor atât pentru mine, cât și pentru colegii mei. O amintire pe care nu o pot uita.
Pe cine ai admirat când erai mic?
Sunt fan Boca Juniors și tot timpul l-am admirat pe Riquelme atât ca jucător, cât și ca persoană. Un alt jucător care mi-a plăcut mult este Walter Samuel.
În 2018 ai plecat din Argentina în Europa, ajungând în Bulgaria. A fost greu să te adaptezi la o nouă cultură, o nouă țară de pe un alt continent?
Da, clar că a fost greu la început. A fost prima experiență în afara țării. Nu a fost ușor, mai ales că am ajuns într-o țară despre care am auzit doar de câteva ori viața mea. Primele șase luni au fost foarte grele. După acea perioadă, totul s-a schimbat și am început să îmi fac câțiva prieteni în echipă, printre care magazionerul și președintele echipei.
Ai ajuns la ”U” Cluj în urmă cu o lună. Cum te simți la noua echipă?
Extraordinar! Acesta ar fi cuvântul potrivit. Am găsit niște oameni foarte buni. Jucătorii și staff-ul sunt profesioniști. Jucătorii m-au inclus foarte rapid în grup și mă simt unul dintre ei chiar din prima zi.
Crezi că poate fi ”U” Cluj surpriza frumoasă a sezonului în Superliga?
Cu siguranță. În ultimele minute am avut prestații foarte bune. Ne cunoaștem potențialul și știm unde vrem să fim la finalul sezonului. Antrenorii lucrează fiecare aspect al jocului și simțim de la o zi la alta că progresăm.
Când ai ajuns la ”U”, ai spus că îți doreai să joci pe stadioane unde să simți o atmosferă asemănătoare cu cea din Argentina. Simți la ”U” Cluj ceva asemănător cu ce este acasă?
Da, am găsit niște suporteri minunați aici. Când jucăm acasă, tot timpul avem un plus de partea noastră cu asemenea suporteri. E ca și cum am avea un jucător în plus pe teren. Ne simțim incredibil și sunt fericit că în ultimele meciuri le-am oferit rezultatele pe care le merită.
Care a fost cel mai frumos moment al carierei de până acum? Dar cel mai greu?
Cele mai frumoase momente au fost cele două Cupe ale Bulgariei câștigate în ani consecutivi. A fost ceva special pentru că a doua Cupă câștigată a fost împotriva celor de la CSKA Sofia, care era favorită în ochii tuturor.
Dar cel mai greu?
Cele mai grele clipe le-am trăit în Rusia. Acolo am luptat pentru a ne păstra locul în prima ligă. A fost o perioadă grea, dar am reușit să ieșim din situația respectivă și ne-am salvat. Acesta e jocul de fotbal și trebuie să fim pregătiți pentru orice situație.
Ce mesaj ai pentru fanii Universității Cluj?
Mulțumesc pentru că m-ați primit în această familie. De asemenea, vă mulțumesc pentru atmosfera pe care o creați meci de meci. E extraordinar să te simți apreciat pe stradă, în oraș. Trebuie să ne păstrăm direcția, pentru că doar munca grea va aduce acest club acolo unde merită să fie. Noi vom lupta pentru voi și sperăm ca și voi să fiți alături de noi.
