Jonathan Yoni Emanuel Rodriquez a venit la Botoșani în urmă cu mai bine de trei ani și a debutat în partida FC Botoșani – Astra 1-3, disputată pe 8 septembrie 2017. De atunci, a adunat 92 de meciuri în CASA Liga I în care a marcat opt goluri. Argentinianul, născut pe 6 iunie 1990 la Lomas de Zamora, a fost inclus în echipa ideală a sezonului trecut și conduce în topul paselor precise după primele zece etape ale celui actual, conform cifrelor InStat. Mai mult, este căpitanul echipei.
Jonathan, cum crezi că va fi întâlnirea cu Sepsi OSK Sf. Gheorghe, o echipă grea a campionatului?
Va fi greu, va fi foarte greu. Este o echipă puternică, dar chiar și așa noi trebuie să câștigăm și să urcăm în clasament.
Aveți un moral mai bun după calificarea în Cupa României?
Da, pentru că am jucat bine și am câștigat meciul. Și alte ori jucasem bine, dar pierdusem sau făcusem egal. Da, putem spune că această ultimă victorie a fost una și de moral.
Va fi meciul cu Sepsi OSK unul special pentru tine, având în vedere că vei avea ca adversari foști coechipieri și antrenori?
Nu, nici vorbă! E un meci ca oricare altul, nu contează cine e acum la Sepsi. Nu am pregătit această partidă altfel decât le pregătim pe toate celelalte. Nu am pregătit nimic special.
Se poate vorbi despre o favorită în acest meci?
Cred că nu. Noi venim după două meciuri pe care le-am jucat bine, cu Craiova și în Cupă, și vrem să continuăm pe acest trend.
Cum ai reușit să treci peste toată această perioadă grea generată de pandemie, mai ales că ai fost unul dintre cei afectați de coronavirus?
Cred că este greu pentru toți oamenii, nu numai pentru noi, jucătorii. La toți ni s-a schimbat viața. Nouă ni s-a modificat tipul de antrenament, de cantonament, nu este simplu. Pentru mine totul este OK din punct de vedere medical, dar îmi este greu cu testările astea săptămânale, generează o presiune în plus.
Crezi că ierarhia acestei ediții de campionat va fi influențată de această pandemie și urmările ei?
Nu, nu cred. Cele mai multe echipe au avut deja multe cazuri de infectare, iar odată cu vindecarea lor situația revine încet-încet la normal. Ierarhia se va hotărî teren, trebuie să jucăm din ce în ce mai bine.
Ai avut multe oferte de transfer. Ce gânduri de viitor ai?
Nu mă gândesc la așa ceva, credeți-mă. Capul meu, mintea mea este aici, sunt concentrat și voi fi concentrat pe ce trebuie să fac pentru FC Botoșani până în ultima zi de contract. Nu mă gândesc nicio clipă la transferuri. Mă simt bine aici, cu familia mea, m-am acomodat cu zona, cu orașul, mi-am făcut prieteni la club. Mă bucur de ce am acum. Și mă preocupă să fie și mai bine.
A fost grea acomodare în România?
Da, foarte grea pentru că nu știam limba, nu vorbeam nici limba engleză. Primele șase-șapte luni au fost extreme de dificile. După ce am început să petrec mai mult timp cu ceilalți jucători, cu grupul, lucrurile s-au simplificat. Ușor, ușor am început să vorbesc româna și uite că acum, după trei ani și jumătate înțeleg tot și mă exprim din ce în ce mai bine.
Ce înseamnă pentru tine banderola de căpitan?
(Zâmbește) M-a costat mult! A trebuit să muncesc mai mult și mai mult, iar acum este o onoare că am câștigat-o. În primele opt luni când venisem în România nu am jucat mai nimic, dar apoi a venit Marius (n.a. Croitoru) și mi-a dat încredere. Și colegii m-au ajutat enorm, iar această realizare înseamnă mult pentru mine și pentru cariera mea. E un rezultat și al felului în care se exprimă echipa noastră, pentru că noi practicăm un fotbal spectaculos, combinativ. Trebuie să fim permanent atenți cum pasăm, cum preluăm, cum dezvoltăm acțiunile.
