Iustin Alin Popescu s-a născut la Craiova, pe 1 septembrie 1993. A început fotbalul în orașul natal, la Școala Fotbal Gică Popescu, dar a debutat pe prima scenă la Dinamo, pe 2 noiembrie 2015, într-un meci cu Farul (ex - Viitorul) Constanța. În acest sezon, a prins de 11 ori poarta Mioveniului, de fiecare dată fiind apreciat de specialiști. Are meci în această etapă chiar cu una dintre echipele din orașul său, cu care se află în luptă directă pentru evitarea barajului. Popescu a rememorat câteva dintre amintirile carierei sale și ne-a povestit despre cum i s-a schimbat viața în ultimul an.
Cum vezi meciul cu FC U Craiova, ce șanse credeți că aveți?
E clar că ne așteaptă un meci greu, ținând cont că și ei traversează o formă bună. Dar și noi venim după o victorie, suntem foarte motivati și vom merge la Craiova pentru a lua puncte. Vrem să câștigăm cele trei puncte puse în joc și sper să facem o figură frumoasă, în urma unui joc bun.
Ești originar din Craiova. Te încearcă vreun sentiment aparte când joci contra echipei din orașul tău?
Da, este adevărat că orașul meu natal este Craiova, dar sentimentul este același ca la oricare alt meci în care îmi propun să câștig. Joc pentru Mioveni și mă gândesc doar la această echipă. Nu mă gândesc la nimic altceva, vrem să ne menținem în Liga 1.
Cum vezi lupta pentru salvarea de la retorgradare?
O să fie o luptă strânsă e clar, iar eu am încredere în toată echipa. Obiectivul nostru este să căștigăm fiecare meci în parte și să evităm barajul. Vrem să terminăm cât mai sus în clasament. Trebuie să scoatem puncte cât mai multe pentru a ne atinge acest obiectiv.
Îți mai aduci aminte cum te-ai apucat de fotbal? Când și cum te-ai dus, cum a fost la început?
(Zâmbește) Evident! Nu o să uit niciodată acele momente în care m-am apucat de fotbal… Îmi aduc aminte că eram copil, aveam șapte ani, mă jucam ca orice copil în fața blocului, până într-o zi, când tatăl celui mai bun prieten al meu, Alex Băluță, respectiv Dumitru Băluță m-a îndrumat către Școala de Fotbal Gică Popescu. Inițial, postul meu a fost cel de atacant, însă după trei săptămâni menirea mea se părea că era cu totul alta, alegând postul de portar în cele din urmă.
O întâmplare fericită din carieră?
Cu siguranță sunt multe întâmplări fericite. Printre ele s-ar număra debutul meu la Liga 1, promovările la Liga 1, cât și atunci când am fost ales să merg la un trial la Manchester United, la vârsta de 17 ani.
O amintire mai puțin plăcută?
Am mai spus-o și cu alte ocazii, și mă repet, un moment neplăcut din cariera mea este o accidentare, mai exact o comoție într-un meci de Cupă.
Cum te concentrezi la penalty-uri? Cum îi citești, ca să zicem așa, pe adversari?
Înainte de meciuri avem vizionare cu fazele echipei adverse. Din punctul meu de vedere, trebuie să studiezi mișcarea atacantului când se apropie de minge și momentul în care se uită atunci când execută un penalty.
La Mioveni sunteți doi portari care ați apărat alternativ. Cum simți concurența?
Datoria mea este să mă antrenez și să dau ce e mai bun la pregătire. La sfârșitul săptămânii, Mister va decide pe cine va trimite în primul unsprezece. Noi trebuie să ne facem treaba. Suntem doi portari talentați la Mioveni. Pentru mine contează, însă, să câștige echipa.
Familia ta s-a mărit anul trecut. Cum te simți în postura de proaspăt tătic?
Mica minune din viața noastră, Miriam, ne-a schimbat definitiv viața! Avem o minune de fetiță, pe care o iubim enorm, iar odată cu venirea ei, ca membru cu drepturi depline în familie, "restul" trece pe locul doi. Oricum, numai trăind acest sentiment poți simți cât de minunat este! Eu și soția, Ana, ne-am cunoscut în 2019, în Germania, la Biserica pe care fratele meu o frecventează. De atunci, am fost nedespărțiți.
