Are 14 goluri și șapte pase decisive în acest sezon pe care echipa sa l-a condus aproape da capo al fine, cum spun italienii. Este unul dintre cei mai spectaculoși fotbaliști din SuperLiga României și un atacant în care echipa națională își pune mari și îndreptățite speranțe.
Doamnelor și domnilor, are cuvântul Denis Alibec, un copil teribil al Mării Negre, născut pe 5 ianuarie 1991, la Mangalia, unul dintre cei mai iubiți fotbaliști ai Farului!
A debutat în prima ligă la doar 17 ani. Se întâmpla pe 27 septembrie 2008, în partida Farul – Oțelul Galați 1-1. De atunci, a evoluat în 237 de meciuri la cel mai ridicat nivel al României, a marcat 84 de goluri și a oferit 44 de pase decisive. După 15 ani este la trei pași de cea mai mare performanță cu echipa pe care o iubește cele mai mult: câștigarea unui nou titlu de campion al României!
Asistăm cu toții la final incendiar în SuperLiga României și Farul pare tot mai aproape de împlinirea unui vis. Cum trăiți voi, fotbaliștii, aceste momente?
Suntem foarte fericiți pentru că am ajuns până aici. Am muncit foarte mult și sperăm ca la finalul campionatului să fim acolo sus, unde ne-am propus.
Exista un secret al acestui parcurs foarte bun al Farului?
Cred că suntem o familie, în primul rând. Avem foarte multă calitate, foarte mult talent, un staff foarte bun. Cred că asta contează cel mai mult. Și, peste toate, avem liniște aici.
Care a fost momentul în care ai început să crezi cu adevărat că puteți câștiga titlul?
Cred că din primul meci pe care l-am jucat am văzut ce echipă avem, cum jucăm. M-am uitat în jur și am văzut numai jucători foarte buni și am știut că ne putem bate cu oricine din prima ligă.
Care crezi ca sunt atuurile acestui lot?
În primul rând tinerețea, apoi foamea de performanță și talentul.
Cum decurge colaborarea ta cu mai tinerii Munteanu și Mazilu?
Sunt foarte bucuros pentru ei, deoarece au un an excelent. Mă înțeleg foarte bine și cu ei, dar și cu restul colegilor. Și să nu-l uităm și pe Alexi Pitu, care a jucat foarte bine în prima parte a sezonului, cât a fost la noi. Suntem un întreg, ne găsim foarte bine în teren și cred că se vede lucrul acesta în rezultatele obținute.
Ce ați simțit când stadionul a fost plin la cele mai multe partide de acasă?
Chiar m-am bucurat foarte mult că, în sfârșit, Constanța are din nou suporteri și o echipă care se bate la campionat. Sperăm să rămânem pe primul loc până la sfârșit și din campionatul viitor să fie cât mai frumos aici.
Ai lucrat cu mulți antrenori. Care sunt cele mai importante lucruri pe care le-ai învățat și te-au ajutat mai apoi?
Au fost foarte multe sfaturi, pentru că am lucrat cu foarte mulți antrenori. Am învățat că totul depinde de tine și că nu este adevărat faptul că, așa cum se spunea înainte, antrenorul are ceva cu tine. Atât timp cât tu te antrenezi foarte bine și joci la fel de bine nimeni nu are ce să îți reproșeze.
Alături de Gheorghe Hagi ai oferit mereu ce ai avut mai bun. Ce are în plus față de alți antrenori?
Mi-a oferit din nou plăcerea de a juca fotbal și m-a făcut să înțeleg că totul depinde de mine. Pentru că dacă eu nu vreau să fac performanță, nu mă poate ajuta nimeni.
Ai jucat împotriva multor jucători de valoare, inclusiv cu echipa națională. Cine a fost cel mai dificil adversar? Ce te-a impresionat la el?
Am jucat împotriva multor fotbaliști valoroși. Cel mai valoros cred că a fost Varela. Era foarte puternic și m-a ținut foarte bine în duelurile unu la unu.
Ce diferență crezi că este între actuala echipă a Farului și cea în care ai debutat în urmă cu mai mulți ani?
În primul rând, acum se aspiră la performanță. Atunci, Farul era deja cu un picior în eșalonul secund și nu am simțit că se dorește performanța, ca să zic așa.
Este ceva ce ai vrea să schimbi în stilul tău?
Da. Jocul de cap și jocul cu piciorul drept, dacă se va putea.
În meciul cu Rapid ai avut o deviere cu capul care a surprins multă lume ...
(Zâmbește) Cred că a fost prima din acest campionat. Niciodată nu am fost un fotbalist bun la jocul de cap și chiar regret acest lucru, că nu am reușit să îl dezvolt cât eram mai tânăr.
Mulțumit de cele 14 goluri și de cele șapte pase de gol din acest sezon?
Sunt mulțumit, dar cu siguranță puteam mai mult. Cred că pot mai mult. Cel puțin în ultima perioadă, am ratat foarte mult și puteam avea minimum 20 de goluri înscrise în actualul sezon.
Nu ai renunțat la lupta pentru titlul de golgheter?
Acum nu mă mai interesează. Dar dacă marcam din toate ocaziile de care am beneficiat, acum eram și eu acolo.
Există cineva cu care vorbești după un meci mai puțin reușit?
De obicei vorbesc cu cei din familie. Ei mă liniștesc atunci când sunt supărat sau când nu îmi iese jocul așa cum îmi doream. Ei reușesc să mă îmbuneze, să spun așa.
Cine te felicită prima dată după un meci bun?
Prima dată sunt colegii. Și apoi, tot familia.
Ești idolul a sute de copii, care te așteaptă după fiecare meci. Cum trăiești acest moment?
Atunci când câștigăm este frumos, dar atunci când pierdem nu prea ai starea necesară să stai la 50-100 de poze. Dar trebuie să le oferim momente de bucurie, pentru că noi suntem niște modele pentru copii și sperăm să-i determinăm pe cât mai mulți să joace fotbal.
Crezi că noul stadion din strada Primăverii te va găsi tot în tricoul Farului?
Sper din toată inima! Dacă autoritățile se țin de cuvânt, atunci în doi-trei ani ar trebui să fie gata și, dacă o să fiu sănătos, cu siguranță voi juca și atunci.
Ce ar însemna pentru tine câștigarea titlului cu Farul?
Ar fi un an de vis, un vis devenit realitate. Nu mă așteptam niciodată, ca după ce Farul a retrogradat, să revină în prim plan așa cum am făcut-o noi acum.
Meciul cu FCSB poate decide titlul. Cum vezi această partidă?
Dacă vom juca cu trofeul pe masă eu spun că vom câștiga. Vrem să ne bucurăm alături de suporteri.
Ar fi cel mai important trofeu din carieră ținând cont că este clubul tău de suflet?
Da, ar fi cel mai important trofeu, mai ales că am fost un jucător de bază în acest sezon. Și, mai ales, pentru tinerii din echipă, deoarece și eu, când eram foarte tânăr, îmi doream să devin campion al României.
Unde îl vom regăsi pe Denis Alibec peste 5-10 ani? Ce ți-ai dori să faci?
Peste cinci ani tot pe gazon, dar peste zece ani îmi doresc să devin antrenor. Nu știu ce îmi va rezerva vitorul, dar nu cred că voi putea sta departe de gazon. Joc fotbal de la trei ani.
Dacă nu erai fotbalist, ce ai fi dorit să faci?
Sincer, nu știu ce. Dar ținând cont că îmi plac mașinile, probabil puteam deveni pilot.
Ce ai alege dintre pilot de Formula 1 și Balonul de Aur?
Cu siguranță, Balonul de Aur. De aceea te apuci de fotbal, pentru că îi vezi pe cei mari și vrei să ajungi acolo, sus.
Cum te relaxezi după meci?
Nu am un mod anume. De obicei merg acasă, stau cu familia, cu cățelul și mă relaxez.
Ce mâncare a mamei nu ai lăsa pentru niciun restaurant?
Am mai multe, dar cred că cea mai importantă este ciorba de fasole.
Cea mai mare extravaganță? Știm că îți plac mașinile și apreciezi lucrurile de calitate ...
Cred că am cheltuit cam mulți bani pe haine și pe mașini, dar asta mă face fericit. Iar dacă muncesc, de ce să nu îmi cumpăr ce-mi doresc?!
