Nou-promovata Unirea Slobozia a generat prima surpriză în noua ediție a SuperLigii. Evoluând fără emoțiile specifice primul meci din istoria clubului la un asemenea nivel, jucătorii echipei din Bărăgan s-au bucurat la final de o victorie pe terenul Farului Constanța.
A mare parte a acestui merit aparține antrenorului Adrian Mihalcea. Născut pe 24 mai 1976, a debutat ca jucător în prima ligă pe 31 iulie 1996, în partida Dinamo - Gloria Bistriţa 3-0. În afara echipei bucurește, a mai evoluat în principala competiţie internă pentru SC Vaslui, Astra, Unirea Urziceni şi Concordia Chiajna, bifând în SuperLigă 235 de meciuri şi marcând 74 de goluri. A câştigat de două ori titlul de campion, în sezoanele 1999-2000 şi 2001-2002, de fiecare dată cu gruparea din Ştefan cel Mare. A fost un veritabil atacant, un pericol permanent pentru porţile adverse.

Ca antrenor, Mihalcea a început în oraşul natal, la Unirea Slobozia, în sezonul 2013-2014, când a ocupat un onorabil loc 3 în liga secundă, după Poli Iaşi şi Rapid. Au urmat ACS Berceni, Dunărea Călăraşi, UTA, CS Mioveni, iar în 2017 a devenit secundul lui Cosmin Contra la echipa naţională.
Pe 21 iunie 2020 avea să debuteze ca principal în SuperLigă, chiar pe banca roş-albilor, în Dinamo – Sepsi OSK Sf. Gheorghe 1-3. A revenit la Slobozia în decembrie 2020, iar iunie 2022 a semnat cu Chindia Târgoviște, pe care a condus-o pe prima scenă în 10 partide. Apoi, după un mandat la Gloria Buzău (sezonul 2022-2023), s-a întors acasă şi a preluat-o iar pe Unirea, cu care a câştigat liga secundă, reuşind o promovare istorică. 

Cât de grea a fost pentru Unirea Slobozia promovarea în SuperLigă?

Am plecat la drum anul trecut cu jucători noi veniți, cu un buget de mijlocul clasamentului și cu un obiectiv clar, acela de a ajunge în play-off. Ne-a ajutat enorm liniștea în ceea ce privește organizarea clubului și, bineînțeles, liniștea financiară. 

Cât de mult contează pentru un antrenor să aibă parte de această liniște administrativă și financiară?

Cred că la toate echipele ar trebui să fie pe primul plan această liniște, nu doar la echipele mici ori cu pretenții mai reduse. Ca să meargă lucrurile în direcția dorită fiecare trebuie să-și facă treaba în dreptul lui, antrenorul în birou și pe bancă, jucătorii în teren iar cei din administrație la birourile lor. 

Au existat la Slobozia imixtiuni dinspre zona administrativă spre cea de antrenorat ori direct spre fotbaliști?

Niciodată! Acesta este motivul pentru care de câte ori am fost antrenorul echipei Unirea Slobozia am reușit să fac performanță aici. Au fost anumite discuții la alte cluburi, dar niciodată nu am trecut peste ideile mele, nu știu dacă este bine sau rău, dar am făcut doar ce am dorit. În multe părți a mers, în altele mai puțin.

Au fost mai multe momente de bucurie în sezonul câștigat în Liga a doua, mai întâi intrarea în play-off, apoi promovarea matematică și, la final, clasarea pe primul loc. Ce ați simțit în toate aceste momente?

Poate am avut și norocul unui traseu bun, dar acest noroc ni l-am făcut și singuri, prin organizare și prin dorința de a acumula puncte la fiecare meci. Ținând cont de sistemul compețional din Liga a doua, interesul meu a fost încă din prima etapă de a câștiga punct, nu de a juca neapărat frumos. Având acest traseu bun am prins încredere și ne-am poziționat foarte bine la sfârșitul campionatului regulat. Apoi, în play-off a fost un tur de forță, cu două luni grele, dar extrem de frumoase și benefice, încununate cu câștigarea trofeului Ligii a doua. 
Noi am avut într-un an competițional trei obiective clare, mai întâi intrarea în play-off, apoi dorința de a prinde unul dintre cele două locuri de promovare directă, iar când am promovat matematic ne-am dorit să fim pe primul loc la finalul campionatului. Am vrut să ridicăm trofeul pentru un sezon istoric pentru Unirea Slobozia, iar bucuria realizării obiectivului a fost una totală. Multă lume ne-a considerat o echipă extrem de cinstită pentru că, deși eram promovați matematic, noi am jucat la același nivel ridicat, am dorit și am câștigat în continuare oriunde am fost. 

Slobozia este un oraș mic, mulți spun că prea mic pentru o prezență în SuperLigă. Care credeți că va fi impactul asupra municipiului această prezență a Unirii Slobozia în prima ligă?

Slobozia este un oraș mic, iar Unirea Slobozia este o echipă fără istoric și fără performanțe majore, dar cred și am speranța că impactul asupra societății, nu doar asupra celor care iubesc fotbalul, să fie unul major. Sunt investiții importante demarate în modernizarea stadionului, lucrări pe care le vrem terminate cât mai repede pentru a juca acasă, în fața suporterilor care ne-au susținut atât de mult în lupta pentru promovare. Vor veni la Slobozia echipe bune, va fi un beneficiu economic pentru zona de turism, spre exemplu, iar pe plan sportiv trebuie să ne obișnuim și la Slobozia cu performanța. De ce să nu încercăm, de ce să nu scăpăm de ideea că nu e cazul unui promovări, că nu se poate o promovare ori că nu este pentru Unirea Slobozia prezența în SuperLigă? Nu sunt costuri exagerate, este drept că noi avem cel mai mic buget din SuperLigă, dar asta nu ne va împiedica să avem rezultate pe plan sportiv.

A început campionatul. Cum a fost primul meci, unul în deplasare, teribil de greu, la o formație abonată la play-off și campioană a  României din urmă cu două sezoane?

Am fost puși în gardă de acest prim meci, în fața uneia dintre cele mai bune echipe din SuperLigă. O formație antrenată și manageriată de, aș putea spune, un super-om. Pentru mine Gheorghe Hagi este un super-om! A fost o partidă grea, una în care am suferit, am avut momente în care i-am pus în dificultate, am avut și noroc pe final, trebuie să recunoaștem. Am suferit, dar a meritat pentru că am înregistrat o victorie chiar la meciul nostru de debut în SuperLigă. Este doar un meci, un început frumos pentru Unirea Slobozia, dar suntem departe de obiectivul nostru.

Când a simțit antrenorul Adrian Mihalcea în timpul meciului că se poate obține chiar și o victorie cu Farul Constanța?

Eu le-am dat încredere fotbaliștilor din primul moment în care am început pregătirea pentru SuperLigă. Le-am spus că diferențele nu sunt atât de mari și că ține foarte mult de mentalitate. Dacă ai o atitudine corespunzătoare, poți câștiga meciuri. Lipsa jucătorilor tehnici, care fac diferența la alte echipe, o poți suplini cu această atitudine, agresivitate sportivă și spirit de sacrificiu. Nu de fiecare dată este posibil, dar trebuie să avem încredere în forțele proaspete. În meciul cu Farul am crezut că vom avea un prim sfert de oră de trac, emoție și timorare, era debutul nostru în SuperLigă, dar n-a fost deloc așa, chiar noi am fost echipa ce a părut în prima parte că este la conducerea jocului. 

La finalul meciului ați avut o bucurie rezervată …

M-am retras și i-am lăsat pe băieți să se bucure de rezultat. A fost munca lor, bucuria lor și nu am vrut să atrag eu atenția prea mult. Normal că sunt bucuros, nu se întâmplă în fiecare meci să reușești să câștigi împotriva unei echipe extraordinare. 
Le-am transmis băieților că trebuie să treacă repede pe lângă noi victoria cu Farul Constanța, avem de muncă pentru a ne prezenta cel puțin la fel de bine și în celelalte partide. Urmează alt meci la fel de greu, împotriva campioanei României. Dacă vrem să avem și mai multă încredere în noi și să arătăm că putem să facem față în SuperLigă, trebuie să avem în mod constant astfel de evoluții și de rezultate.

Cât de important ar fi pentru antrenorul Adrian Mihalcea menținerea echipei Unirea Slobozia în SuperLigă?

Pentru mine ar fi o performanță. Eu am mai avut în Liga 1 două experiențe nefaste și acum ar fi o a treia. Vreau să-mi demonstrez că primele două au fost accidente și că, practic, traseul meu ca antrenor este în creștere. Acesta este obiectivul personal, lucrez la el, știu ce ne așteaptă, nu ne va fi deloc ușor, dar am mare încredere că se va îndeplini acest obiectiv.

După victoria cu Farul Constanța ați spus că v-ați dori ca, până la finalul campionatului, să obțineți doar rezultate de egalitate. În Liga a doua, Unirea Slobozia a fost campioana eficienței, cu victorii de 1 – 0, specialitatea casei. A început în SuperLigă cu 1 – 0. Este un secret aici, este un mod de a pregăti meciurile pentru această victorie la limită?

Eu sunt un antrenor care pornește înaintea unui meci cu gândul de a nu primi gol. Pentru mine a nu lua gol este mai mult decât de a da un gol. Este vorba de muncă și organizare, stilul meu de a antrena nu e foarte estetic, dar este eficient până la urmă. Orice punct câștigat este un punct pe care-l ai în mână. Întotdeauna mi-a plăcut să avem un stil organizat, nu unul defensiv. Dacă am juca defensiv nu am reuși să marcăm acel gol al victoriei.

31

32