Aș vrea să mă întorc la o anumită analiză a fenomenului fotbal după ce am văzut tragerea la sorți de la Doha a grupelor turneului final al Campionatului Mondial care se va desfășura în lunile noiembrie și decembrie în Qatar. Știm cu toții de acum componența acestor grupe ale elitei, dar altceva mi-a atras atenția odată cu apariția acestui moment, repetat o dată la patru ani, și de la care România absentează de aproape un sfert de secol, din păcate pentru ea și pentru noi. Și, când spun România, mă gândesc nu doar la echipa națională de fotbal. Sau nu doar la fotbal. Și asta pentru că implicațiile sociale, în primul rând, ale prezenței (sau absenței!) selecționatei noastre de la Cupa Mondială, în toți acești ani, sunt, în continuare, o amplă temă de discuție.

Mă refer la puterea extraordinară de seducție, în primul rând, pe care fotbalul o exercită asupra întregii planete. Cel mai popular joc sportiv inventat de om își trăiește, de mai bine de o sută de ani, propria poveste fascinantă și, uneori, noi făcând parte din ea, am înțeles că esența fotbalului este acolo, din toate punctele de vedere.

Între timpul trăirii acestui sport-fenomen și cel al mărturisirii, ori, atunci când a fost cazul, cel al participării, noi am realizat cât de puternic este fotbalul, cât de important.
De la prima ediție a Cupei Mondiale, cea disputată în Uruguay, în 1930, s-a parcurs, un veac aproape, o întreagă gamă de transformări, iar astăzi avem încă un turneu final care să aducă și să producă noutăți cu implicații globale. De natură sportivă, economică, financiară, ba cred, dacă mă gândesc bine, și de natură sentimentală.

Unde suntem azi? În ce moment al dezvoltării acestui fotbal cu implicații uriașe?
Cred că răspunsul corect ar cuprinde în el vârful acestei implicări totale a fotbalului în societate. “Nous dansons sur un volcan” spun francezii. Dansăm pe un vulcan, într-adevăr. E atât de fascinant acest dans încât e foarte posibil ca marea sărbătoare să aducă în jurul său și mai multe, din ce în ce mai multe, dorințe la așa numita, de către noi mai ales, “masă a bogaților”. De altfel, la ediția următoare, de peste patru ani, a Campionatului Mondial, care se va desfășura în trei (!) țări, Canada, Statele Unite ale Americii și Mexic, vor fi 48 de selecționate și se vor juca nu mai puțin de 80 de meciuri.

Închei cu speranța, aproape convertită în credință, că vom fi și noi acolo, după 28 de ani. Mai ales că de edițiile din Mexic, 1970, și Statele Unite, 1994, ne aducem aminte nu doar cu nostalgie, ci și cu mândrie!