Nu se poate să nu fi auzit, și nu o dată, despre un mare fotbalist cum că ar fi “un artist al balonului”! Arta a pătruns (și astfel) în sport, în general, pentru că nu doar la fotbal întâlnim genul acesta de talent, ridicând nivelul percepției colective față de valoare, indiferent de termenii prin care o definim pe aceasta. Un jucător genial devine astfel un creator de conținut, un lansator de povești, un reper în cultura sportivă căreia îi aparține. Primul mare fotbalist care a inițiat și apoi a dezvoltat o paradigmă de acest gen a fost, probabil, Edson Arantes do Nascimento, supranumit, pe scenă, pe teren și în viață, Pele! Beneficiind de dezvoltarea și forța mass-media, simultan cu emanciparea fotbalului nu doar în teoria jocului, cât, mai cu seamă, în relația cu suporterii!

În orice caz, Pele a însemnat și primul foarte mare jucător care a avut și mijloacele necesare dezvoltării artei sale originale, demonstrată pe gazon, și extraordinar de bine popularizată, grație televiziunii, aflată și ea nu prea departe de momentele de început.

Explozia care a urmat în presă, mai ales în audiovizual, a generat istorii, legende și, peste tot și toate, o mulțime de idoli, “artiști” ai celui mai frumos joc de pe pământ.

Mai există însă un element care a stat și stă la baza artei, cel mai important dintre toate, și anume munca! Pentru că nimic nu se poate fără un efort susținut, total. Că a fost vorba de Pele sau Beckenbauer, de Cruijff ori de Platini, esențială a fost munca!

“Ubung macht den Meister”, spune un proverb german care, în traducere, spune că meșteșugul, arta, măiestria, virtuozitatea nu se capătă decât în urma unor exerciții stăruitoare. Iar noi, românii, avem propria noastră zicală pe aceeași temă: “Nimeni nu se naște meșter”…Îmi aduc aminte, ca să trecem un pic de la fotbal la tenis, deși demonstrația este aceeași, o declarație a marelui Ion Țiriac care spunea cum că “pe teren, cea mai bună lovitură a mea…sunt picioarele!” Eu am muncit, spunea uriașul tenisman, în timp ce talentul a fost întodeauna la Mister Ilie Năstase. Ceea ce era de demonstrat, nu-i așa? Evident, în sport, și cred că nu doar în sport, nimic nu se poate face fără muncă. Fără sacrificii. Așa că, și în cazul genialului Ilie, tot efortul era baza…

Revenind la fotbal și la marii săi artiști, ar trebui, poate, să deschidem un capitol separat în ceea ce îl privește pe inegalabilul Diego Armando Maradona. A fost doar superlativul absolut în fotbal, pentru că a atins acest nivel, fără îndoială, sau și în cazul lui e vorba de altceva? Poate discutăm despre argentinian data viitoare. Pentru că personalitatea sa rămâne atât de mare încât subiectul va rămâne mereu deschis…