Noutăți

Interviu exclusiv cu Edward Iordănescu în "Revista LPF"

Edi Iordănescu are un nume greu. Performanțele extraordinare ale tatălui său focalizează și mai mult atenția opiniei publice asupra carierei sale. Ajuns la 39 de ani, a demonstrat că este mai mult decât fiul Generalului. Un antrenor modern, ambițios, care a creat rapid o echipă frumoasă pe ruinele unei foste campioane.

- Astra surprinde prin poziţia în clasament şi jocul prestat. O echipă căreia nu i se dădeau mari şanse nu a ieşit de pe locurile de play-off, până acum...
- Ținând cont de contextul din această vară, când au plecat nu mai puțin de 18 jucători, posibilitățile financiare la alt nivel față de anii trecuți și timpul foarte scurt pe care l-am avut la dispoziție în perioada pre-competițională, consider că specialiștii și suporterii, care ne anticipau un parcurs mai modest, au fost obiectivi în aprecieri, iar faptul ca evolutiile noastre au surprins în mod pozitiv nu face decât să ne bucure și să ne dea speranțe pentru viitor.

- După o perioadă foarte bună a urmat o cădere, câteva etape fără succes. Ați depăşit acest moment dificil?
- În viața oricărei echipe sunt momente bune și mai puțin bune. E foarte important să ai continuitate în rezultate pozitive, dar întotdeauna există și un adversar care dorește același lucru.
După o primă parte foarte bună de campionat, a venit acea perioadă mai puțin fastă, din care nu am ieșit atât de repede pe cât ne doream. Vreau să cred că am reintrat pe traiectoria pe care ne-o dorim.

- Unul dintre remarcaţii sezonului, Alexandru Ioniţă a lipsit de la ultima acţiune a primei reprezentative! Ce i-ați spus când ați aflat că nu va merge la Naţională, imediat după ce debutase?
- Alex a fost destul de dezamăgit, a resimțit destul de mult în plan emoțional acea neconvocare. Totuși, a făcut un progres enorm intrând în circuitul echipei naționale și i-am explicat că acest lucru trebuie să-l motiveze și responsabilizeze, să muncească zilnic pentru a fi mai bun și, în viitor, să devină o prezență constantă în lotul echipei naționale.

- Care este obiectivul echipei?
- Obiectivul nostru de bază rămâne reconstrucția. Însă tratăm fiecare joc cu același entuziasm și dorință, iar la final vom trage linie și ne vom analiza parcursul. Orice meci este la fel de important pentru că la mijloc sunt mereu trei puncte. Datoria mea ca antrenor este să rămân mereu echilibrat și obiectiv indiferent de rezultat. Odată cu noul sistem competițional, consider că e prematur să vorbim de un joc decisiv pentru oricare dintre echipe.

- Ce ați schimba în deciziile luate, până acum, în diferite momente ale carierei dumneavoastră?
- Cu toate că mereu mi-am propus ca după jocuri să evit să comentez deciziile arbitrilor, în anumite momente am facut-o, impulsionat de anumite efecte asupra rezultatelor. E important ca noi, antrenorii, să ne concentram doar pe latura tehnică. Voi încerca să elimin total acest aspect din discursurile mele.